De vreun an și mai
bine nu am mai apucat să mă uit la televizor. Mă întrebați dacă îmi lipsește?
Nu, îmi lipsește să stau și să zac... în fața lui sau nu, nu contează. Dar să
revin... Nu apuc decât seara târziu (de tot), după ce culc fata, hrănesc
copilul mare care se adună greu de pe-afară, îl bat la cap și apoi îl aștept să
facă duș ca să pot și eu să fac după el, spăl vasele, strâng ce a mai rămas
înșirat pe la bucătărie, îmi adun puterile să mă smăcuiesc cu diverse etc.
Atunci ajung în pat, unde soțul e la (tele)comandă. Și de regulă ne uităm pe
canalele cu filme care nu sunt întrerupte de reclame (unde eu prind câteva
cadre și cam atât).
Aseară, însă, nu știu pe unde
butona consortul, căci am prins o pauză de publicitate, care ne-a năucit pe
amândoi de la prima reclamă, și am rămas prostiți să ne uităm și la
celelalte...
Cum afară e vară și caniculă,
abundă reclamele la... bere. Reclama la berea Ciucaș e una dintre ele – există
ceva mai prost în materie de reclame? De fiecare dată când prind vreuna (băieții
produc mereu ceva nou) mă minunez: cine sunt ăia care le fac, ce mănâncă ei de
au asemenea producții ale minții? Dar mai ales: cine sunt ăia care le aprobă?
Ăia care spun: ”Da, dom’le, asta
vroiam!”? Cerbul ăla... e chiar așa bine văzut de către
producătorul de bere? Văd că, deși nu sunt la prima producție de genul ăsta și
încă n-am auzit pe cineva care să fie impresionat de cerbul lor, refuză să renunțe
la el. De data asta, cerbul scutură cu coarnele o lămâie dintr-un lămâi. Cuuum?
Înțeleg că cerbul te duce cu gândul la codrii Carpaților, apă rece de izvor,
răcoare și liniște, relaxare. Dar ați văzut voi ca pădurile noastre carpatine
să conțină și lămâi? Cum să alături două elemente atât de diferite și să îți
imaginezi că nu zgârie nu doar retina, ci și logica băutorului sau nu de bere.
Cum, n-o zgârie? Atât de tălâmbi sunt cei pe care îi are în target producătorul
de bere, încât să li se pară natural gestul făcut de cerb? Reclama asta îmi
ridică foarte multe semne de întrebare (cu privire la sănătatea mintală a
unora) și cred că este o insultă la adresa comsumatorilor. Eu nu sunt un
asemenea consumator, și tot mă consider jignită.
Următoarea reclamă – tot la
bere: 3 tipuri de hamei și 3 tipuri de malț. Știu că ați recunoscut-o: berea
Neumarkt! Au făcut acum o reclamă care mă întreb dacă nu este, de fapt, o
anti-reclamă. Trei ”băieți cum trebuie” stau la o masă cu berea în față și doi
dintre ei recită cu fidelitate poezia auzită din reclama care le-a spălat
creierele: 3 tipuri de hamei bla-bla. Al treilea poate să mă personifice pe
mine... sau pe oricare dintre cunoscuții mei. E ăla cu existențialele: ”Cum
știe? Și cum îți dai seama?”. Prietenii lui nu sunt în stare să-i răspundă la
aceste întrebări de bun simț, zic eu – n-am glumit când am spus că au creierii
spălați! Poate sunt doar cunoștințe, poate s-au cunoscut acolo, la bar...
Altfel îmi e milă de băiatul ăla ce prieteni are...
Deja eram în discuții aprinse
legate de enormitățile auzită până aici, așa că pur și simplu nu știu dacă
următorul fragment care mi-a atras atenția era din aceeași reclamă amintită mai
sus sau dintr-o a treia care venise la rând. (Acum, că am găsit reclama pe net
îmi dau seama că era o a treia reclamă, la altă bere, deci... dar pe asta n-am
gasit-o... încă) În mod cert era vorba tot despre bere. Și fragmentul suna așa:
”... Turnată la exact 45 de grade...” Cuuum? 45 de grade? Adică mai multe decât
sunt afară de vreo lună încoace? Cine bea berea așa? Bere fiartă? Continuam să
îmi repet în minte: ”... Turnată la exact 45 de grade...” și rotițele mele
începuseră să se încingă, căutând NOIMA.
Între timp începuse o reclamă la
Ariel și în timp ce mă uitam la unii cum dansează și fac tumbe pe lângă
mașinile de spălat (era un fel de convenție a spălatului la mașină cu Ariel
Pods), am avut brusc revelația și am (aproape) strigat: ”la UNGHI de 45 de
grade!!!!”. Așa da! Încep să cred sincer că ăștia fac lucrurile așa în mod
intenționat, ca să ne năucească pe noi, privitorii la televizor. Sau
televizorul chiar tâmpește și de-aia nu înțeleg minunăție de creație
publicitară. Sau e de netăgăduit faptul că nu sunt în targetul lor, nefiind în
stare să înțeleg despre ce vorbesc ”inițiații” când se exprimă atât de eliptic.
Adică... cine mai are nevoie de cuvinte când are în față o sticlă de bere?
Rece, nu fierbinte, cum mă dusese pentru câteva clipe gândul că ar fi... Căutând
acum pe net reclama pentru a mă documenta pentru această postare, constat că în
mai multe locuri (site-uri) se discută despre unghiul EXACT la care trebuie să
se toarne berea ca să... fie mai bună? Nu, ca să se obțină EXACT două degete de
spumă, pentru ca să... din nou: ca să CE??? Auziți, știți ceva? Ia mai
lăsați-mă cu berea voastră și cu unghiul și cu degetele și cu temperatura și
mai știu eu ce! În curând o să se deschidă facultatea de băut bere...
Later
edit: Evident că abia după ce am terminat postarea am găsit acest acest articol
care vorbește despre faptul că a bea berea rece este, de fapt, rezultatul
conspirației marilor producători. Aceștia recomandă ca berea să fie băută cât
mai rece pentru a masca gustul sărac al berii. Chiar și în cazul berilor bune
temperaturile joase atenuează aroma. Luați de-aici:”WarmBeer: It's Better Than You Thought”.
V-am spus eu că aceste reclame îmi ridică o grămadă de întrebări. Acum... cum
rămâne? Ce vroiau să spună cu adevărat cu ”turnată la exact 45 de grade”? Voi
ce credeți?
Comentarii
Trimiteți un comentariu