Nu
puteam să trec peste aşa o sărbătoare! Deşi n-am nici o idee cum să o
sărbătoresc. O cană de cafea beau în fiecare zi, iar cappuccino din ultimele
zile, băut printre taste, chiar e minunat. Doar cafeaua de weekend e mai
chinuită, de la dozatorul din parc, la pahar de plastic, fugarită printre
porumbeii pe care îi hrăneşte fi-mea sau alergând după ea pe
tobogan/balansoar/leagăn, printre alţi copii, cu grijă să n-o vărs pe vreunul
și însoțită de privirile lor curioase. Astea sunt cele două variante în
prezent.
Cândva
aveam vreme să savurez câte o minunăţie în trei culori sau cu nu-ştiu-ce arome
sau alte lichide adăugate. Nici nu mai ştiu ce se mai poartă în domeniu. Ieri
am aflat cu surprindere că există cafea cu aromă de dovleac... Yac!
Experienţa
mea cu această licoare minunată a început la sfatul medicului, cum am mai
povestit undeva. În funcţie de intensitatea muncii pe care o prestam (la
serviciu şi/sau acasă), au variat aromele, modalitatea de preparare şi servire,
temperatura etc. Când lucrurile erau intense, când ziua de lucru avea mult prea
multe ore şi se transforma adesea în noaptea de lucru, când somnul era mai
deloc beam un coktail-şoc de ness făcut cu cola, urmat la câteva ore de un
redbull. După care inima începea să-mi bubuie în urechi şi zgomotul din capul
meu încerca să concureze cu tumultul din sufletul meu. Vacarmul era atât de
mare, că multă vreme nu m-am mai auzit pe mine însămi. Eh! Tinerețe! Naivitate!
Tot
cam în perioada aia am primit o cană înaltă, aşa cum au apărut ulterior (câțiva
ani mai târziu) cele de la Starbucks. Nu mai văzusem aşa o cană mare. Era
veselă, colorată într-un galben cald, pictată parcă de o mană de copil cu nişte
inimioare roşii. Mi-a plăcut tare mult şi am ridicat-o la rangul cel mai înalt:
cana mea de cafea. A făcut multă vreme parte din biroul meu. Opăream în ea
cafea cu apă de la dozator şi sorbeam alene, toată ziua. Nu știu dacă neapărat
din lipsă de timp, însă îmi ajungea toată ziua. Momentul în care puneam buzele
pe marginea cănii în care cafeaua nu mai aburea de mult, era ca o gură de aer
proaspăt, ca o adiere blândă care mă răsfăţa dulce, o pauză de la tot ce se
întâmpla în jur, chiar dacă nu mă opream din muncă. A dispărut acel birou şi cu
el a dispărut, parcă, şi farmecul cănii galbene... Acum e bun comun şi între
timp şi-a pierdut şi toarta, supravieţuind unei căderi violente pe gresie. E ca
un om bătrân, care se simte inutil pentru cei din jur, dar încă se ţine cu
dinţii de viaţă.
Am
avut apoi o cană cu Fulger McQueen în toată splendoarea lui, pe care am
cumpărat-o pentru fiul meu şi pe care am decis, într-un final, s-o păstrez eu,
realizând că mai mare fan eram eu decât el. A supravieţuit cu bine schimbării
jobului şi mutării în altă casă. N-a supravieţuit, însă, procesului de evoluţie
de la băutul din cană de plastic, cu pai, pentru bebeluşi, la băutul ca oamenii
mari, din cană ceramică - fi-mea a învins, cana a murit. A mai fost și o cană
cu măgăruş, din Santorini, primită de la o prietenă şi ucisă la scurtă vreme cu
bestialitate, pe podeaua biroului, de către un coleg neatent.
După
aceste triste finaluri ale atașamentelor mele copilărești, am renunţat să mă
mai ataşez de căni şi m-am întors la ce era important: licoarea minunată pe
care o purtau în ele. Am decis să mă răsfăţ cu arome deosebite. Praline
belgiene, creme brulee, lichior (Irish sau Baileys), caramel, vanilie... Ştiu că nu e neapărat sănătos
procesul prin care cafeaua ajunge la acele arome minunate. V-aţi imaginat că
dacă am început să beau cafea la sfatul medicului, am continuat să o beau, de-a
lungul anilor, pentru sănătate? Nicidecum. Pentru mine cafeaua nu înseamnă Bean
belt, soiuri şi condiţii de cultivare, an de producţie, metodă de prăjire şi
toată tehnologia implicată. Ăsta e un domeniu de cercetare, nu un răsfăţ.
Eu nu sunt un cunoscător, ci un iubitor. Iubesc cafeaua cu inima și papilele, nu cu mintea. Prentru mine cafeaua înseamnă altceva, mai simplu, aici şi acum. Beau cafea
pentru gustul de libertate, de răsfăţ (mă repet, ştiu), pentru clipa aia de
plăcere care e doar a mea, specială.
Happy Coffee Day!
Comentarii
Trimiteți un comentariu